Obiective turistice si regiunea istorica Transilvania

Termenul Transilvania are, sub aspect geografico-politic, două sensuri:

• primul se referă, într-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatică, delimitată de Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi, spre vest, de Carpaţii Occidentali (Munţii Apuseni) denumită în evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodală ("ţara de peste pădure"), 
• al doilea include, într-un sens extensiv, Crişana, Sătmarul şi Maramureşul, adică Părţile Vestice sau Partium, care au fost alăturate după mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric intracarpatic şi au constituit împreună Principatul Transilvaniei. 

• Uneori, Transilvaniei i se dă un sens foarte larg, aceasta desemnând teritoriul românesc de la est de Carpaţii Orientali şi nord de Carpaţii Meridionali, astfel incluzând şi Banatul. 
• Caracterul fluctuant al conţinutului termenului se explică prin evoluţia complexă, istorico-politică, a regiunii din epoca postromană până în timpurile moderne. 

Suprafaţa 

• 100.293 km² - împreună cu Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş 

Organizare administrativă 

•  cuprinde judeţele: Alba, Arad, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Satu Mare, Sălaj, Sibiu 
• prezentul portal tratează separat regiunile Maramureş şi Banat-Crişana din motive de organizare a conţinutului, pentru o navigare mai uşoară  

Istoric 

• Despre primii locuitori ai Transilvaniei avem date istorice din sec. VI-IV î.e.n., ca fiind agatârşii. După ei au urmat celţii (sec. III-II. î.e.n.), dacii (de la sec. II. î.e.n pâna la 106 e.n.), începând cu 106e.n. o parte semnificativă a teritoriului intră sub dominaţie romană sub denumirea de provincia Dacia. 
• Când în 894 intră în Câmpia Panonică şi Bazinul Carpatic maghiarii, ei găsesc în Câmpia Panonică un popor vorbind limba maghiară, - aceştia sunt secuii, care trăiesc astăzi în partea de est a Transilvaniei. 
• În anul 1001 Transilvania devine parte a Regatului Ungariei. Primele atestări privind stabilirea unei populaţii de români (numiţi pe atunci vlahi) le deţinem de la începutul sec. XIII.
•  În 1526, după bătălia cu turcii de la Mohács, Regatul Ungar se dezmembrează, după care Transilvania - sub suzeranitate turcească - devine practic un principat independent, un stat cvasi-suveran. 
• La adunarea pe ţară (Dieta) ţinută în 1568 în oraşul Turda se adoptă prima lege în lume despre libertatea religiei pentru cele patru confesiuni oficiale (catolică, luterană, reformată, unitariană). Biserica ortodoxă română încă nu este recunoscută oficial, dat fiind faptul că până atunci nobilimea română se integra în nobilimea maghiară, mulţi români chiar s-au convertit la catolicism, populaţia de origine română încă nu avea identitatea formată sau revendicările formulate, şi cu atât mai puţin exprimate. 
• În conformitate cu Pacea de la Karlowitz (Sremski Karlovci - Serbia) încheiată între austrieci şi turci în 1699, Transilvania trece sub guvernare austriacă, dar îşi păstrează un statut aparte, o anumită formă de autonomie. 
• După revoluţiile din 1848, în urma reconcilierii din 1867 dintre austrieci şi unguri, Transilvania devine din nou parte integrantă a Ungariei. 
• Pe baza Tratatului de la Trianon din 1920, care încheie primul război mondial în această parte a Europei, Transilvania este anexată de câtre România. 
• Cel de-al doilea Arbitraj de la Viena din 1940 redă Ungariei 43.492 km², partea de nord-vest a Transilvaniei, printre care şi Ţara Secuilor locuită în proporţie de 90% de unguri, dar şi zone locuite de 1.069.000 români. 
• Tratatul de la Paris din 1947, care a încheiat cel de-al doilea război mondial, a redat acest teritoriu României. 

Aşezare   situată între Carpaţii Orientali, Carpaţii Meridionali şi Munţii Apuseni    Clima    temperat continentală - caracterizată de veri călduroase şi ierni friguroase.

Populaţie 

• populaţia regiunii este alcătuită din români (majoritari), maghiari, germani, evrei şi rromi (minoritari)