RomaniaExplorer Home  ¦  Parteneri  ¦  Oferte speciale  ¦  Turism extern  ¦  Harta Romaniei ¦  Contact

TRANSILVANIA

Partenerii noştri în regiune

 

Turda, judeţul Cluj

 

Pensiunea Katharina Predelut Bran, judetul Brasov

Predeluţ/Bran, judeţul Braşov

 

Pensiunea Roma Antica Harman judetul Brasov

Hărman, judeţul Braşov

Rezervaţii din judeţul Bistriţa Năsăud

 

 

 

Rezervaţii botanice

 

 

Piatra Fântânele din Munţii Bârgăului

 

Caracterizare

  • Poiană cu bulbuci de munte (Trollius europaeus) în asociaţie cu care intră şi alte plante rare.

Localizare şi acces

  • plecând din oraşul Bistriţa pe drumul naţional 17, după 45 km intrăm în satul Piatra Fântânele, situat la 1100 m.
  • Din centrul localităţii se poate ajunge la o bisericuţă situată la baza piramidei eruptive Piatra Fântânele (1227 m), la poalele căreia se află o frumoasă poiană cu numeroase exemplare de bulbuci de munte. Rezervaţia se află într-o zonă deosebit de pitorească, la o altitudine de 1200 m.

Obiectul Ocrotirii

  • O suprafaţă 1 ha de fânaţă, foarte bogată în bulbuci de munte, constituie obiectul ocrotirii, alcătuind o mică rezervaţie. Ea este flancată înspre vest de piramida eruptivă, andezitică, Piatra Fântânele, iar spre nord-est şi sud, poiana se continuă cu fâneţe.

Vegetaţia rezervaţiei

  • este alcătuită de o fâneaţă bogată în specii, aparţinând asociaţiei Festico rubrae-Agrostetum capillaris Horv.1951.

 

Rezervaţia "La Sărătura" de la Blăjenii de Jos

 

Caracterizare

  • O suprafaţă de 20 ha de păşune săracă, săraturată, în care vegetează specia baltic-central europenă, Armeria maritima Wild.
  • Localizare şi acces

  • La marginea estică a localităţii Şintereag. De pe drumul naţional DN17 ieşim pe un drum judeţean şi după 5 km ajungem la localitatea Blăjenii de Jos. Ieşim din sat, şi după ce trecem Valea Roşua ajungem la locul numit "Sărătură".
  • Obiectul ocrotirii

    • Locul "La Sărătura", de la Blăjenii de Jos, are o fântână cu apă sărată, izvoare sărate, mici bălţi cu apă sărată, nămol sărat şi plante specifice sărăturilor. Este un câmp sărat, sărac în vegetaţie, cu o asociaţie alcătuită din plante specifice sărăturilor la care se adaugă Armeria maritima Willd, plantă baltic - central europeană. Sufrafaţa respectivă este situată pe malul drept al Văii Rosua şi este folosită atât ca păşune cât şi ca fânaţă.
    • Specia menţionată apare în România numai aici, motiv pentru care s-a impus construirea unei rezervaţii care să ocrotească vegetaţia halofilă împreună cu floarea sării.

     

    "POIANA CU NARCISE" de pe muntele Saca (Munţii Rodnei)

     

    Caracterizare

  • Poiană cu narcise (Narcissus Angustifolius) pe versantul estic al muntelui Saca, la o altitudine de 1600 m, într-o asociaţie dominată de Barba ursului.
  • Localizare şi acces

    • Pe muntele Saca, din masivul cristalin al Rodnei, se poate ajunge plecând din localitatea Valea Vinului, situat la 8 km de Rodna Veche. Din Valea Vinului pleacă către muntele Saca două poteci mai bune: prima urcă spre vest spre Dealul Popii iar a doua urmăreşte Valea Secii şi apoi urcă pe versantul sudic al Dealului Popii. Drumul până la vârful Saca durează 3 ore din Valea Vinului.

    Obiectul ocrotirii

    • La 7 km de localitatea Valea Vinului, pe vârful Saca, se află o poiană mare cu narcise, situată la altitudinea cea mai mare din ţară (1600 m). Alături de narcise (Narcissus angustifolius f.stellaris) întâlnim Opaiţa multicoloră (Lychnis nivalis), Crucea Pământului (Heracleum Carpaticum) şi alte specii rare.

     

    "POIANA CU NARCISE"de la Mogoşeni

     

    Caracterizare

  • Suprafţă de fânaţă umedă foarte bogată în narcise (Narcissus angustifolius f.stellaris).
  • Localizare şi acces

  • Localitaea Mogoşeni, în apropierea căreia întâlnim câteva suprafeţe de teren cu numeroase narcise, este situată pe malul stâng al Someşului Mare, pe drumul judeţean Mocod-Nimigea de Jos-Floreşti-Mogoşeni-Cociu. Rezervaţia se situează la sud localitatea Mogoşeni pe terasa a IV a Someşului Mare.
  • Obiectul ocrotirii

    • La sud, sud-est de Mogoşeni se află o suprafaţă de teren mlăştinoasă, împărţită de culturi în trei suprafeţe mai mici, foarte bogate în narcise. Apariţia "ochiurilor de apă" şi a suprafeţelor mlăştinoase se datoreşte alcătuirii geologice şi morfologice a zonei respective.
    • Narcisele înfloresc la începutul lunii mai şi tot câmpul acesta, situat mai sus de sat şi cu o largă perspectivă spre lunca Someşului până la confluenţa cu Şieul, este colorat în alb, alb-gălbui. Narcise mai apar şi în amonte de Mogoşeni şi Floreşti, pe malurile mlăştinoase ale pârâului Bratoşa, avale cca. 3 km de Mintiu.

     

    "PĂDUREA DIN ŞES" de la Orheiul Bistriţei

     

    Caracterizare:

    • lalele pestriţe (Fritillaria meleagris L) într-o pădure rară, mlăştinoasă, cunoscută sub numele de "Pădurea din Şes"

    Localizare şi acces:

    • "Pădurea din Şes" este situată pe Şesul Orheiul Bistriţei, la cca. 9 km sud-est de oraşul Bistriţa, pe drumul judeţean 173 Bistriţa-Jelna-Budacul de Sus. La ieşirea din satul Orheiul Bistriţei, înspre Budacul de Sus se desprinde spre dreapta un drum de câmp, de pe care se ajunge la o pădure de stejar şi gorun, fiind singura în acest şes întins (o suprafaţă de cca. 1500 ha).

    Obiectul ocrotirii.

    • "Pădurea din Şes" este o pădure rară, cu un sol negru, slab podzolit, îmbibat cu apă până la sfârşitul lunii mai, unde creşte laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris L). Datorită slabei înclinări a Şesului Orheiului spre nord-est şi diferenţelor de altitudine foarte mici între diferitele puncte, Budacul şi afluenţii săi din depresiune au un curs meandrat care a favorizat apariţia suprafeţelor umede, mlăştinoase. Apa din precipitaţii se scurge pe versanţi, dar datorită faptului că şesul este aproape plan scurgerea este încetată, iar în unele locuri apa rămâne şi formează suprafeţele mlăştinoase unde vegetează lalele pestriţe.
    • "Pădurea din Şes" este formată din specii de Quercus robur şi Q. petrea (exemplare de 60-80 de ani) înconjurat de specii de Juncus effususL., J. conglomeratus L., J. articulatus L., Cyperus fuscus L., Scriptus silvaticus L., Deschampsia caespitosa Beauv., Ranunculus ficaria L., Carex vulpina L. şi tufe de Corylus avellana L., etc.
    • Lalelele s-au păstrat şi se conservă aici în pădure mai bine decât pe şesul din jur deoarece cirezile de vite şi turmele de oi evită terenul mlăştinos. Rar, printre formele formele de Frittilaria meleagris L., primăvara întîlnim şi specia de Narcissus angustifolius f., stellaris (Haw.). Această specie, cu puţini ani în urmă, forma pe şesul vecin adevărate poieni, dar datorită păşunatului timpuriu, numărul narciselor s-a rărit. Vegetaţia rezervaţiei este reprezentată de rămăşiţele unei păduri de luncă, edificată de stejar (Quercus robur L.) care îşi pierde din ce în ce caracterul de pădure datorită răririi ei prin tăiere ilegală şi împiedicarea regenerării ei naturale prin păşunat intensiv cu oi şi vite mari, care se practică pe întreaga sa suprafaţă.

     

     

     

     

     

     

     

     

    Sursa: "Arii protejate din Bistriţa Năsăud"

    Autori: Ioan Chintăuan, Viorel Ştefan, Ioana Marquier, Gheorghe Coldea

    Mulţumim domnului Ioan Chintăuan pentru amabilitatea de a ne pune la dispoziţie informaţiile

    Rezervândonline 

    puteţieconomisipână la60% 

    Plata la hotel

    Fără taxe de rezervare

    Sigur şi rapid

     Condiţii de rezervare
    Intrebări frecvente

     

    Hoteluri în TRANSILVANIA

    Hoteluri in Brasov

    Hoteluri in Cluj-Napoca

    Hoteluri in Geoagiu Bai

    Hoteluri in Miercurea Ciuc

    Hoteluri în Oradea, Bihor

    Hoteluri in Sovata

    Hoteluri în Târgu Mureş

     

    Hoteluri în apropierea aeroporturilor 

     

      

    Destinaţii

     

    Sibiu

      

    Harman

    • Sighisoara

    Sighisoara

      

     

      

     

    Hărţi judeţe

     

     

    Hărţi oraşe

    © 2009 RomaniaExplorer.com

    cauciucuridirect.ro