Rezervaţii din judeţul Bistriţa Năsăud

Rezervaţii Hidrologice

"LACUL CETĂŢELE" (sau Lacul Căianului) de la Căianu Mic

Caracterizare Lac de alunecare, cu faună şi floră specifică.
Localizare şi acces. Lacul "Cetăţele" se află la sud de localitatea Căianu Mare, pe dealul Cetăţele. Pe drumul naţional 17 se ajunge în comuna Uriu, iar de aici, de la kilometrul 15+700, se desprinde drumul judeţean 171 Uriu-Târgu Lăpuş, asfaltat până la Spermezău, care ne duce până în localitatea Căianu Mic. De aici trecem valea Ilişua şi ajungem în localitatea Căianu Mare, de unde urcăm dealul Cetăţele şi ajungem la lac. Se poate ajunge aici şi plecând din localitatea Ilişua, prima localitate situată pe valea Ilişua, amonte de Uriu. din Ilişua trecem podul de beton peste valea Ilişua pe drumul care duce la preventoriul Ilişua, ocolim preventoriul şi ajungem la ultimele case ale localiţăţii. Urcăm pe pantele sudice ale dealului Cetăţele şi când ajungem în vârf, vedem lacul.
Obiectul ocrotirii. Lacul care s-a format în spatele unui mare val de alunecare pornit din vârful Cetăţele. Regiunea este alcătuită din sedimente badeniene şi sarmaţiene, predominant argilo-marnoase, care au determinat apariţia unor alunecări de mare amploare. Subsăparea versantului stâng al văii Ilişua şi litologia sedimentelor (prima determinată de a doua) care-l constituie, în condiţiile unui climat umed, au generat aceste alunecări deplasive şi asecvente, mari. Depresiunea în care se află Lacul Cetăţele (sau Lacul Căianului), are aspectul unei gropi uriaşe, încadrată de versanţii abrupţi şi înalţi ai locului de desprindere şi ai corpului de alunecare (cca 40 m faţă de oglinda lacului).
Lacul are o fomă oval - alungită pe direcţia nord-vest - sud-est; o lungime de 227 m, lăţime de 64 m şi o adâncime maximă de 4,85 m. Suprafaţa lui este de 8.787 mp., dar datorită adâncimii medii relativ mici (2,12 m) volumul de apă este scăzut. Este alimentat cu apă din precipitaţii şi izvoare de fund, iar bilanţul apei este constant datorită prezenţei unor izvoare submerse formate în urma intersectării nivelului freatic în timpul alunecării, impermeabilităţii rocilor ce încadrează cuveta respectiv echilibrului dintre precipitaţii şi evaporaţie. Adâncimea şi suprafaţa sa a scăzut şi scade continuu datorită depunerii aluviunilor aduse de precipitaţii de pe versanţi.

Sursa: "Arii protejate din Bistriţa Năsăud"

Autori: Ioan Chintăuan, Viorel Ştefan, Ioana Marquier, Gheorghe Coldea

Mulţumim domnului Ioan Chintăuan pentru amabilitatea de a ne pune la dispoziţie informaţiile