Rezervaţii din judeţul Bistriţa Năsăud

Rezervaţii Complexe

"PIATRA CORBULUI" de la Budacul de Sus

Caracterizare. Perete stâncos, cunoscut sub numele de "Piatra Corbului", ce constituie marginea vestică a eruptivului Călimanilor de nord-vest în acest sector de la limita cu bazinul Transilvaniei. Tot în acest abrupt eruptiv există o grotă-peşteră, iar în micile depresiuni umede de la baza lui vegetează laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris). De menţinut prezenţa corbului (Corvus corax), ursului, cerbului, căpriorului, în pădurea de deasupra stîncii şi vom avea o imagine aproape completă a elementelor naturalistice care au condus la ocrotirea acestui perimetru.
Localizare şi acces. "Piatra Corbului" se află la limita vestică a Călimanilor de nord-vest, în bazinul superior al văii Budacului, la 25 km de Bistriţa şi 9 km de Budacul de Sus. Se poate ajunge la acest perete stâncos impresionant, ce se observă de al mari distanţe, nu numai din Budacul de Sus ci şi din Pietriş, Satu Nou, Cuşma, sau din Bistriţa Bârgăului pe trasee pitoreşti, relativ uşoare.
Obiectul ocrotirii. "Piatra Corbului" reprezintă unul dintre abrupturile cu care se termină vulcanitele neogene ale Călimanilor la limita cu sedimentarul Bazinului Transilvaniei; poate cel mai mare, mai impresionant şi interesant. Se observă aici formaţiunile vulcanogen-sedimentare ale Călimanilor de nord-vest.
"Piatra Corbului" este un perete stâncos cu o înălţime de 90 m. În faţa lui se află o altă stâncă înaltă de cca.10 m, cu diametrul la baza de 5,50 m, iar în jur blocuri de piroclastite desprinse prin eroziune din peretele stâncos. Eroziunea a sculptat în piroclastitele peretelui stâncos multe forme curioase.
În acest perete stâncos, în complexul superior al formaţiunilor vulcanogen-sedimentare de la "Piatra Corbului" apar şi fenomene vulcanocarstice (grote şi goluri pseudocarstice pe diaclaze şi falii). Sedimentele pannoniene de la limita eruptivului sunt predominant marnoase, fapt ceea ce a condus la apariţia alunecărilor de teren. În spatele micilor valuri de alunecare apele superficiale s-au acumulat formând mici bălţi şi suprafeţe mlăştinoase, unde vegetează laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris).
Pe stâncile abruptului "Piatra Corbului" şi în abrupt, cuibăresc corbii (Corvus corax). Iată deci elementele care au condus la propunerea de ocrotire a sectorului "Piatra Corbului".

"VALEA REPEDEA" din Munţii Călimani

Caracterizare. Formaţiuni erozionale deosebit de numeroase, frumoase şi interesante, pe valea Repedea (afluent de stânga al Bistriţei ardelene) din Călimanii de nord-vest, la care se adaugă pâlcuri de larice (Larix decidua) şi câteva specii de animale şi plante ocrotite.
Localizare şi acces. Din drumul naţional 17, în comuna Prundu Bârgăului, la kilometrul 85+400 (de lângă pod) se ramifică spre sud-est drumul judeţean 173, care urmăreşte Valea Bistriţei ardelene. După ce drumul traversează calea ferată Bistriţa-Bistriţa Bârgăului iese din localitatea Prundu Bârgăului şi intră în Bistriţa Bârgăului. Trece apoi pe lângă gara C.F.R. iar după ce traversează valea Bistiţei ardelene pe un pod de beton, intră în strânsura Cheilor Bistricioarei. Ne continuăm drumul prin aceste chei impunătoare şi de un pitoresc aparte până la confluenţa Bistriţei ardelene cu Valea Repedea.
Obiectul ocrotirii. Valea Repedea, afluent de stânga al Bistriţei ardelene, îşi are izvoarele într-un sector cuprins între vf. Calu (1540) şi Piatra lui Orban (1435 m). Pe o distanţă de cca. 12 km, această vale şi afluenţii săi au ferestruit formaţiunile eruptive ale Călimanilor, în apropierea limitei dintre aceştia şi M. Bârgăului. În zona periferică a Călimanilor apar văi adânci, cu profil transversal şi cu relieful foarte variat ca înălţime şi morfologie. O astfel de vale este şi Valea Repedea care a ferestruit placa de piroclastite andezitice pe o grosime de până la 350 m, primind în unele sectoare aspecte de chei înguste, cu martori de eroziune, cu forme şi mărimi diferite , ce o străjuiesc aproape pe întreg cursul, pigmentând versanţii, în majoritete acoperiţi de păduri de foioase în amestec cu molizi.
Pe dreapta şi pe stânga văii apar numeroase formaţiuni erozionale ("ace", "stâlpi", "ciuperci", "ziduri" etc.), stânci golaşe, datorate eroziunii diferenţiale care a afectat formaţiunile vulcanice, alcătuite din roci eruptive de granulaţie şi compoziţie diversă. Pe versanţii care mărginesc Valea Repedea, începând de la confluenţa cu V.Bistriţei ardelene, apar stânci curioase, a căror număr este mai mare în amonte de confluenţa cu V.Scoruşet. La cca. 1,5 km, amonte de confluenţa menţionată, V. Repedea primeşte un afluent, Pârâul Cerbului, flancat de alte stânci cu forme ciudate, interesante. Pe versanţii de la obârşia pârâului se află numeroase exemplare de larice (Larix decidua).

"ROTUNDA-PRELUCI" din Munţii Rodnei

Caracterizare. Suprafaţă montană, situată la extremitatea sud-estică a munţilor Rodnei, în care întâlnim exemplare de zâmbri (Pinus cembra), cocoşi de mesteacăn (Lyrurus tetrix) şi cocoşi de munte (Tetrao urogallus).
Localizare şi acces. Pe drumul judeţean 172 Beclean-Rotunda, care urmăreşte Valea Someşului Mare, se ajunge în satul Valea Mare. De la Valea Mare mergem pe drumul spre Rotunda şi vom ajunge la confluenţa Someşului Mare cu Valea Gagii, apoi la confluenţa cu Izvorul Prelucile, de unde urcăm înspre culmea Prelucile Gagii sau Prelucile.
În Poiana Rotunda se mai poate ajunge şi din satul Rotunda (jud.Suceava) unde drumul judeţean 172 face legătura cu drumul naţional 18 la km 190+500. Din acest punct traseul traversează râul Bistriţa Aurie, apoi ocoleşte prin sud Podul Zaglei, urcând în lungul pr.Izvorul Şes. După o ocolire puternică spre vest, urcă uşor peste Piciorul Şes şi trece pe versantul drept al pârâului Rotunda. Străbate apoi o pădure compactă de molizi ajungând pe culme în Poiana Rotunda. Drumul din satul Rotunda până aici poate fi făcut într-o oră şi jumătate (5 km). Din pasul Rotunda ne îndreptăm spre Stâna din Preluci, trecem lângă stână şi urcăm uşor pe culmea Prelucilor (1400 m), iar de aici pe aceeaşi marcaj (bandă roşie) se poate ajunge pe culmea Prelucile Gagii, cu vârfurile Jgheabului şi Gagi. Suprafaţa aceasta constituie rezervaţia complexă "Rotunda-Preluci".
Obiectul ocrotirii. Povârnişurile masivelor montane din acest sector vecin cu L.Lala, vf.Ineuţ, vf.Ineu etc., sunt parţial acoperite cu păduri de foioase şi conifere, iar poienile şi păşunile alpine sunt pigmentate cu blocuri de roci cristaline, printre care se află jnepeni, tufe de afini şi smirdar (Rhododendron myrtifolium). Printre ei din loc în loc, întâlnim zimbri (Pinus cembra), relict glaciar, monument al naturii ca şi rododendronul, de altfel. Acestora li se adaugă multe alte plante interesante. Pinii strob (Pinus strobus) alcătuiesc pâlcuri frumoase în acest peisaj montan. Pădurile din Munţii Rodnei formează şi unul dintre cele mai însemnate refugii ale cocoşului de mesteacăn (Lyrurus tetrix). Să adăugăm la toate acestea varietatea rocilor cristaline deosebit de interesante şi importante din punct de vedere ştiinţific şi practic.

Sursa: "Arii protejate din Bistriţa Năsăud"

Autori: Ioan Chintăuan, Viorel Ştefan, Ioana Marquier, Gheorghe Coldea

Mulţumim domnului Ioan Chintăuan pentru amabilitatea de a ne pune la dispoziţie informaţiile